Cazare munte Busteni Valea Prahovei

Cazare ieftina la munte

2012-01-07T15:22:00.005+02:00

Doar pana pe 31.01.2012

apartament 3 camere Busteni,

430 lei, 2nopti, pentru 6 persoane.

0722609411,

cazarebusteni@gmail.com

Cazare Valea Prahovei 2012

2011-12-25T00:13:00.003+02:00

Amplasat intr-o zona incantatoare, in Busteni, Valea Prahovei, la 50metri de telecabina care va duce la Babele, la 10 minute de manastirea Caraiman, apartamentul Luxor va ofera atat confort cat si posibilitatea de petrece clipe de relaxare.

50euro/noapte/apartament 3camere,
minim 2nopti, max. 6pers.

0722609411

cazarebusteni@gmail.com

Sezonul de iarna in Busteni, deschis oficial sambata 24.12.2011

2011-12-24T14:40:00.006+02:00

Sezonul de iarnă în staţiunea prahoveană Buşteni va fi deschis oficial sâmbătă, anul acesta fiind pusă în funcţiune, pentru prima dată, o instalaţie de nocturnă.

Sâmbătă, în staţiunea Buşteni de pe Valea Prahovei se va deschide oficial sezonul de iarnă. Chiar dacă nu a nins, turiştii vor putea schia pe pârtia Kalinderu 1, care are o lungime de 1.500 de metri.

Anul acesta a fost pusă în funcţiune, pentru prima dată, o instalaţie de nocturnă pe această pârtie, instalaţie care are 66 de stâlpi de iluminat, a declarat corespondentului MEDIAFAX administratorul pârtiei Kalinderu, Ion Vasilescu.

Acesta a precizat că stratul de zăpadă pe pârtia Kalinderu 1 măsoară 20 de centimetri şi că în partea superioară a pârtiei există, de asemenea, o pârtie pentru sănii.

Administraţia domeniului schiabil de la Buşteni va inaugura în acest sezon şi pârtia Kalinderu 2, care are o lungime de 1.100 de metri şi o lăţime de 70 de metri.

Ion Vasilescu a precizat că săptămâna viitoare vor fi puse în funcţiune tunurile de zăpadă pe Kalinderu 2 şi, cel mai probabil, această pârtie va fi deschisă schiorilor, pentru prima dată, week-end-ul viitor.

IARNA LA MUNTE - cazare particulari

2011-08-26T23:03:00.014+03:00

Cazare particulari

50euro/noapte/apartament 3camere,

minim 2nopti,

max. 6pers.

cazarebusteni@gmail.com

0722609411

Campurile de energie din Bucegi sunt tinute la secret. Sfinxul si Babele nu sunt simple creatii ale naturii

2009-10-01T22:17:00.014+03:00

Bucegii au avut întotdeauna o aură de mister, mai ales din pricina Sfinxului şi a Babelor, structuri de piatră care par a fi rodul imaginaţiei omului şi nu o acţiune oarbă a naturii. Chiar dacă Bucegii au fost martorii naşterii multor legende, prea puţine au reuşit însă să ajungă până în vremurile noastre. Printre cei care au adus din nou la lumină frumuseţea şi misterul celui mai important simbol din Prahova, şi de ce nu, din România, Sfinxul, se numără, în mod surprinzător, Daniel Ruzo, un explorator peruvian care a pus în atenţia lumii posibilele legături dintre civilizaţia Markawasi şi cea geto-dacică. Acesta a remarcat o serie de asemănări între Sfinxul din Bucegi şi sculpturi monolitice din Anzi.

Din nefericire, descoperirile acestuia nu sunt susţinute şi de o carieră ştiinţifică de încredere. Ruzo a lansat o ipoteză, considerată de comunitatea ştiinţifică aiuristică, în care explică faptul că civilizaţia umană este formată din ere, fiecare durând 8608 ani şi care la rândul lor sunt formate din patru cicluri solare de 2125 ani. Potivit acestuia acum suntem în a cincea eră. La fiecare 8608 ani, Pământul suferă o catastrofă. Monumentele din jurul lumii, printre care şi Sfinxul, marchează locurile unde oamenii se vor putea adăposti. Aici intervine una dintre legendele conteporane, bazată poate pe imaginaţie şi descoperorile peruvianului, relateaza realitatea.net.

Unul dintre zvonurile care circulă, mai ales pe internet, este că sub Sfinx şi muntele Omu s-ar afla o cavernă de circa 20 de kilometri lungime. Începând de aici, povestirea devine din ce în ce mai fantezistă. Pestera ar fi protejată de câmpuri energetice şi americanii chiar ar fi efectuat săpături, sub protecţia autorităţilor române şi cu ajutorul, binenţeles, a masoneriei mondiale, în anul 2003. Din nefericire nu au reuşit să pătrundă prin scutul indestructibil. Misterele muntelui se impletesc cu anumite certitudini. Se spune ca aici venea Zamolxe, zeul dacilor, sa bea apa. Dacii i-au spus "zona nemuririi". Simbolul celor sapte izvoare era incrustat nu numai pe scuturile dacilor, dar se gaseste si pe Columna lui Traian. Conspiraţiile nu sunt complete, dacă la mijloc nu intervine şi o organizaţie cvasi-guvernamentală. În cazul României este vorba de Departamentul Zero, o organizaţie care transcende democraţia recentă a României şi care îşi are rădăcinile în timpul comunismului. Departamentul Zero ar fi fost responsabil pentru deconspirarea acţiunii ilegale americane. România voia să facă publice descoperirile din Bucegi, dar a fost oprită printr-un şantaj mondial. Chiar dacă aceste relatări par aiuristice, din când în când se petrece ceva care să dea un pic de crezare faptului că este totuşi ceva deosebit în Bucegi. În 1993 au avut loc o serie de cutremure, doar în zona Sinaii şi Busteniului. De neclintit par a fi Muntii Bucegi, cand ii privesti de departe. Dar acest masiv s-a cutremurat timp de o luna, in 1993. Doar pe parcursul lui august. Au fost cateva sute de cutremure atunci. Erau si cate zece miscari telurice intr-o zi. De intensitate mica. Cel mult cinci grade pe scara Richter. Acestea au fost explicate oficial prin proximitatea cu zona Vrancea, dar există mai multe mărturii care spun că înainte de crutremure se auzeau bubuituri puternice, iar mulţi locuitori din zonă au spus că sufereau de insomnie. Cu sau fără mistere, masivul Bucegi rămâne una dintre cele mai importante monumente, naturale sau nu, ale României şi trebuie tratat cu mult mai mult respect decât o facem în prezent. Cine ştie, poate odată s-ar putea să fim nevoiţi să ne adăpostim în vreo pesteră.
http://www.agentia.org/

Romania, destinatii turistice

2009-10-01T21:55:00.010+03:00

Valea Prahovei este cea mai vizitata zona montana din Romania, cu o mare concentrare de statiuni, printre care:

Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizând cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului. Inainte de cel de-al doilea razboi mondial si de abdicarea familiei regale, Sinaia reprezenta locul de petrecere al verii a aristocratiei românesti. Primul loc ce merita sa fie vizitat in statiune este Manastirea Sinaia. este inca o mãnãstire activa, cu cladiri datând din 1695. Calugarii ce traiesc aici sunt cei mai multi foarte batrâni, cu haine traditionale, si sunt foarte bucurosi sa va arate imprejurimile si sa raspunda la orice intrebare pe care le-ati pune-o. Multi dintre ei vorbesc germana la fel de bine ca si româna. Urmatorul popas in statiune puteti sa-l faceti la Palatul Peles. Acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al României, Carol I. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala, creind un ansamblu bavarian in muntii din România. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cât si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentând scene din operele lui Wagner. Un ghid in engleza este disponibil la cerere.

Busteni, este punct de plecare pentru excursii in muntii inconjuratori, ce contin numeroase ciudatenii ale naturii: Babele - forme modelate de vânt in Masivul Bucegi, Sfinxul - rezultatul actiunii combinate a vântului, ploii si zapezii, chei si pesteri, etc. Statiunea este legata de platoul Muntilor Bucegi printr-un funicular inaugurat la 11 august 1978. Exista numeroase pârtii de schi.

Cascada Urlatoarea, incantatoare si deosebit de spectaculoasa, situata la 30-40 de minute de mers, relativ lejer din Busteni (din spatele Hotelului Silva sau de langa telecabina) poate fi admirata si iarna, cu peisajul fascinant al padurii parca incremenite in asteptarea celui mai mic zgomot de ciocanitoare, de veverita agitata sau de urs infometat, sau de ce nu, de cantec de copil, toate pana la ceea ce localnicii au numit sugestiv ,, Urlatoare" (va mai amintiti denumirile date de romani, cascadelor ?- Saritoare sau Duruitoare), zgomotul sparge linistea padurii si te pierzi incet in aburul facut de apa paraului cu acelasi nume ce cade de la 15 metri înaltime.Cascada se afla la poalele abruptului prahovean al Bucegilor, langa Valea Jepilor(denumire ce vine de la jnepeni), deasupra Poienii Tapului (care de altfel se lasa zarita printre ochiurile lasate de perdeaua padurii), si este formata de aparitia unui prag de piatra, in fapt un bloc urias de conglomerate(pietrisuri cimentate), care obliga paraiele Urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare sa se arunce de la o altitudine suficienta in micile caldari de eroziune situate mai sus de caderea principala.Interesant, pentru cei aventurosi, ar fi sa urcati pieptis( numai daca mergeti vara), prin stanga cascadei la celelalte caderi de apa facute de cele doua paraie, care in final se unesc si genereaza ceea ce Alexandru Vlahuţă numea ,,un sul lucitor de cristal ce se sparge cu zgomot in volbura de jos"( inspirata din Silviu Negut- Spectacolele Terrei).

Predeal, statiune de odihna de importanta nationala, accesibila in toate anotimpurile, este un cunoscut centru al sporturilor de iarna. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri racoroase ( temperatura medie in iulie este de 15°C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5°C). Temperatura medie anuala este de 5°C si media precipitatiilor de 1000 mm anual. Stratul de zapada dureaza peste 100 de zile anual.

Brasov, odata un important centru comercial medieval acum este un oras puternic industrializat. Cele mai importante atractii sunt in centrul orasului: Piata Sfatului, o piata mare, inima vechiului oras germanic, este inca inconjurata pe alocuri de zidurile originale ale cetatii; cladirile sale reamintesc de mostenirea germana a regiunii. Construita in 1420 a fost si primaria orasului, marea Casa a Sfatului este in centrul pietei si gazduieste un muzeu de istorie deschis in fiecare zi cu exceptia zilei de luni. Piata este inconjurata de magazine, cafenele si restaurante; vanzatorii ambulanti, muzicieni de ocazie si tigani pitoresti aduc culoare si viata pietii.

Poiana Brasov, este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate ( o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport ( pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc.

Manastirea Caraiman, obiectiv turistic, loc pelerinaj

2009-08-08T11:32:00.004+03:00

Mânastirea Caraiman din Buşteni a devenit vestita prin harul sau, mii de credincioşi poposind aici pentru a se ruga. Toti cei care au paşit peste pragul acestui lacaş şi au primit şi binecuvântarea parintelui Gherontie Puiu s-au bucurat la scurt timp de împlinirea dorintelor. Se pare ca nu este ruga sau gând bun care sa nu se îndeplineasca. Aşa spun oamenii din partile locului, care sfatuiesc sa nu ocoleşti biserica de la poalele Caraimanului. Parintelui Gherontie i-au trebuit ani buni sa se aşeze aici, dar nu oricum, la întâmplare, ci la povetele Maicii Domnului, care i s-a aratat de mai multe ori în vis, fiindu-i aproape în toate clipele grele. Calugarul spune ca înca de la venirea sa pe lume s-a aflat necontenit sub protectia Maicii Domnului, care l-a ales pentru îndeplinirea unei sfinte misiuni: înaltarea unei mânastiri, departe de tumultul omenesc. Dupa mai multe cautari, în cele din urma, parintele Gherontie şi-a vazut visul cu ochii, începând în poiana Palanca construirea unui lacaş de cult pentru calugari, precum şi a unei biserici. În mijlocul ei se afla un brad retezat de furtuna, ce are forma unui policandru uriaş. În vârful acestuia exista o cruce alba ce se aprinde la lasarea serii, o data cu iluminatul public al oraşului Buşteni. Deasupra, la o înaltime ametitoare, strajuieşte crucea înaltata pe Caraiman, la care se închina toti pelerinii înainte de a intra în curtea mânastirii. Imediat cum paşeşti pragul aşezamântului, simti o pace interioara, iar relele se risipesc. Dar, pentru ca dorintele şi gândurile bune sa se îndeplineasca, creştinii trebuie sa aprinda câte o lumânare, întâi pentru cei morti, apoi pentru vii. Abia apoi pot sa se roage pentru cele numai de ei ştiute şi sa primeasca binecuvântarea parintelui Gherontie. În aşezamânt vin zilnic 500-600 de turişti, unii credincioşi, altii din curiozitate. Primii ştiu deja şi au încredere, cei din urma recunosc o schimbare în bine a vietii lor. "Şi parintele şi mânastirea au har". Toti cei care au venit aici au spus ca au avut realizari şi spor în toate.

DRACULA, ÎNTRE LEGENDĂ ŞI REALITATE

2009-08-08T11:26:00.014+03:00

Dracula sau Vlad Ţepeş a fost fiul lui Vlad Dracul (1436 - 1442, 1443 - 1447) şi nepotul lui Mircea cel Bătrân (1386 - 1418).Vlad Dracul a fost ridicat la rangul de cavaler al Ordinului Dragonului de către regele Ungariei. Toţi membrii acestui ordin purtau un dragon pe blazon şi acesta i-a adus porecla de “Dracul”. Vlad Ţepeş obişnuia să semneze cu “Draculea” sau “Draculia” - fiul dracului - nume, ce s-a transformat apoi în Dracula. Renumele lui Dracula a ajuns în apusul Europei prin intermediul negustorilor saşi din oraşele transilvănene Braşov şi Sibiu, ce au oferit adesea adăpost celor care candidau la tronul Ţării Româneşti împotriva lui Vlad Ţepeş. Pentru a evita pericolul de a-şi pierde tronul, Vlad s-a hotărât să-i pedepsească pe negustorii saşi. Sibiul şi zonele învecinate au fost jefuite şi incendiate de Vlad şi mulţi negustori saşi au fost traşi în ţeapă. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu negustorii saşi care au venit la Târgovişte pentru a face negoţ. De fapt, Vlad a căpătat numele de Ţepeş numai după moartea sa (1476). El a domnit în Ţara Românească între anii 1456 - 1462 şi în 1476. În 1462, fiind învins de turci, Vlad s-a refugiat în Ungaria. În 1476, cu ajutorul regelui ungar, Matei Corvin şi a domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare, Vlad a fost reînscăunat pe tronul Ţării Româneşti pentru încă o lună de zile. A urmat o bătălie în care Ţepeş a fost ucis. Trupul său a fost înmormântat în biserica Mânăstirii Snagov, aflată pe o insulă de pe lacul Snagov. Trupul său a fost îngropat în faţa altarului. în 1935 au fost exhumate, la Snagov, rămăşiţele unui bărbat îmbrăcat în haine scumpe, mai puţin capul. Se spune că o asemenea soartă ar fi avut Dracula, care a fost decapitat, iar capul său ar fi fost îmbălsămat, împachetat şi trimis în dar sultanului turc. Se spune că tragerea în ţeapă era pedeapsa favorită a lui Dracula, dar, la acea vreme, el nu era, desigur, singurul care o folosea. La acest mod de pedepsire recurgeau şi unii principi germani sau spanioli. Ţepeş aplica această pedeapsă boierilor, hoţilor şi criminalilor, turcilor, saşilor şi tuturor acelora care unelteau împotriva lui. Nu o dată s-a întâmplat să se vadă o pădure întreagă de oameni traşi în ţeapă în preajma cetăţii Târgovişte, capitala de atunci a Ţării Româneşti. Îngroziţi de aceste atrocităţi, negustorii saşi au tipărit cărţi şi pamflete în care relatau despre cruzimea lui Vlad. Aceste broşuri au ajuns şi în Germania şi vestul Europei, unde Dracula a ajuns să fie cunoscut ca un tiran sângeros. În 1897, scriitorul irlandez Bram Stoker a publicat “Dracula”, care l-a făcut pe Vlad Ţepeş celebru în întreaga lume. Stoker a citit povestirile despre Dracula, publicate în secolele XV - XVI şi a fost şocat de actele de cruzime ale acestuia. S-a hotărât să şi-l aleagă drept personaj principal. A citit şi câteva cărţi despre Transilvania (această denumire are origine latină şi înseamnă “ţara de dincolo de păduri”) şi s-a gândit că această ţară “exotică” ar fi un cadru potrivit pentru faptele lui Dracula. De fapt, Stoker s-a folosit de Vlad doar ca sursă de inspiraţie, deoarece în romanul său, Dracula nu este domnitorul Vlad Ţepeş, ci un conte transilvănean care trăia într-un castel misterios, unde îşi ademenea victimele. Povestea sa se petrece în zona Bistriţei, iar castelul său se află lângă pasul Bârgău (în munţii Carpaţi). Deoarece Stoker nu a vizitat niciodată Transilvania, majoritatea locurilor şi întâmplărilor reprezintă pură ficţiune. Legenda şi adevărul istoric despre Dracula se împletesc astazi şi sunt păstrate vii prin faptul că numele său se leagă acum de o serie de obiective turistice, cum ar fi mănăstirea de la Snagov, sau Castelul Bran de lângă Braşov.

Director Web